Yp yaa. :3
În seara asta sunt veselă, chiar fericită, deși de-a lungul zilei am fost mohorâtă. Ziua asta m-a stors de puteri. Am avut chitară și după vreo șase ore și teme și aghh. Am reușit să iau laptopul de la mama și asta e important.
În ultima vreme nu am spor la citit. Am terminat „Cișmigiu & Comp.”, poate o să îi fac o recenzie.
Totuși săptămâna asta n-am citit nimic, pentru că totul îmi pare insipid..
Voi ați simțit acel sentiment că pentru o anumită persoană este excepția de la regulă? Că deși în 16 ani ați învățat să caracterizați un om după niște anumite valori, să observați dacă ține la voi după un tipar, ca mai apoi să apară o anumită persoană și să răstoarne tot? Să iasă din tipare, să treacă ziduri și să ajungă în punctul acela în care cu un singur cuvânt să vă poată rănii?
Eu am întâlnit una, prima dată m-am speriat și m-am gândit că sunt pur și simplu o victimă ca oricare alta, că în fața acelei persoane sunt vulnerabilă, dar numai fiind vulnerabilă și știind sentimentul pot ajunge să fiu invulnerabilă sau măcar să încerc să fiu.. să las măcar o distanță față de aceea persoană până-mi dau seama dacă este de încredere. Eu aici greșesc. Eu ofer încredere din prima..
Și mai e ceva ce mă macină.. După sentimentele plăcute și după starea de beatitudine, a apărut o teamă apăsătoare.. teama că sentimentele nu sunt reciproce. Teama că tu îți dai sufletul pe tavă, iar cel căruia i-l oferi nici măcar nu îl vrea sau mai mult, vrea doar să se joace cu el.
Păi, atunci când teama asta pune stăpânire pe tine trebuie să faci o alegere între două variante.
Prima variantă e să te detașezi și să pleci, chiar dacă o să ai un gol în suflet, pleci și te scufunzi în cărți, în muzică, în fotografie sau în ce vrei tu.. și rămâi mereu cu acel gând „dar oare ce ar fi fost dacă?”..
Și cealaltă variantă.. Să riști. Să lupți. Să pierzi sau să câștigi. Ca un joc de poker, poți lua totul sau poți pierde totul. Varianta asta te lasă să pui suflet, să ai răbdare, să îți creezi un castel de vise, să plutești, dar și să plângi. Varianta asta e cea bazată pe sinceritate, dar cere răbdare și voință. Eu o aleg pe asta. Da, vreau să risc pentru o anumită persoană. O să pun suflet și o să am răbdare. Da. Pot să fiu rănită. Dar nu voi fi, cel puțin așa cred eu. Dacă mă înșel asta e.. mai am 30+ de cărți necitite, discografii neascultate și pagini de hârtie nescrise. Dacă o să fiu rănită o să mă doară, dar îmi asum asta. Universule, sper să auzi asta. Am luat o decizie și sper să fie cea înțeleaptă. De acum orice o să fie, nu o să mă plâng.. Mă duc să meditez la ce mă așteaptă ghemuită în pat...
Voi ce mai faceți? Cum mai sunteți? Ce mai citiți?
No comments:
Post a Comment
Parerea ta conteaza! <3